Transferul de grăsime autologă: ce este și cum se folosește

Prezentă de obicei în cantități mari și destul de ușor de recoltat, grăsimea autologă (proprie) este un filler natural ce se folosește atât în proceduri estetice, cât și reconstructive, pentru augmentarea sau remodelarea anumitor zone ale corpului.[1] Continuă să citești pentru a afla mai multe despre această procedură și utilizările sale. 

Ce este transferul de grăsime autologă 

După cum îi spune și numele, această procedură presupune recoltarea și transferul de grăsime din zone ale corpului cu depozite în exces în cele lipsite de volum. Din punct de vedere istoric, prima procedură de acest gen a fost realizată la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai exact în 1893, de către un chirurg plastician german, Gustav Neuber, care a folosit grăsime extrasă din brațul pacientului pentru a corecta cicatricile provocate de osteomielită. Popularitatea sa a început să crească însă abia în anii 1990, după ce un chirurg plastician din New York, Sydney Coleman, a început să publice lucrări în care erau descrise tehnici standardizate de extracție, procesare și injectare a grăsimilor.[2]

În ce constă procedura

Transferul de grăsime autologă se face în trei etape: recoltare, procesare și injectare. Înainte de vorbi despre fiecare dintre etapele menționate, vom mai adăuga că această procedură se poate realiza sub anestezie locală sau generală. Tipul de anestezie ce va fi folosit se stabilește, de obicei, în funcție de volumul de grăsime ce urmează extras; pentru extragerea unor cantități mici, este suficientă folosirea unui anestezic local; pentru cantități mai mari, este necesară însă aproape întotdeauna anestezia generală.[2]

Recoltare

Primul pas constă în recoltarea țesutului adipos prin liposucție. Nu doar că astfel se obține cantitatea de grăsime necesară pentru injectare, dar este remodelată și zona donatoare. Există diversetehnici de extragere a țesutului adipos, iar chirurgul tău îți poate spune care este cea mai bună și cea mai sigură.

În ceea ce privește zonele de unde se extrage grăsimea necesară, cele mai comune sunt cea a abdomenului, a coapselor și a genunchilor. După ce te va examina, chirurgul tău va identifica zona cea mai potrivită.[3]

Procesare 

Odată ce grăsimea a fost recoltată, se poate trece la următoarea etapă, cea de procesare și purificare a acesteia. Această etapă este necesară deoarece, pe lângă celulele adipoase (adipocite), grăsimea extrasă mai conține și fibre de colagen, sânge și alți contaminanți care pot afecta rata de succes a procedurii.[3]

Injectare

După ce a fost purificată, grăsimea poate fi injectată în zona în care există deficit, cu ajutorul unui ac sau a unei canule. Cantitatea de grăsime injectată poate varia de la un caz la altul și în funcție de zona corpului asupra căreia se intervine.[1]

În ce zone se poate realiza transferul de grăsime autologă

Printre cele mai comune zone ce pot beneficia de transferul de grăsime autologă se numără: 

1. Fața 

La nivel facial, transferul de grăsime autologă este folosit pentru a adăuga volum în zonele în care acesta s-a pierdut sau unde există riduri de expresie, cum ar fi zona de sub ochi sau pliurile nazolabiale (acele riduri dintre nas și gură). Mai poate fi folosit și pentru a adăuga volum obrajilor. De asemenea, ajută și la corectarea cicatricilor și la îmbunătățirea texturii și a aspectului pielii.[2]

Dr. Olimpiu Hârceagă folosește pentru cazuri selectate grăsimea extrasă de la nivelul etajului inferior al feței pentru restructurarea etajului superior, mai ales zona pomeților și perioculară. 

2. Zona mamară 

La nivelul sânilor, transferul de grăsime autologă este folosit pentru augmentarea acestora, corectarea asimetriei și a diformităților, chiar și pentru reconstrucția acestora.[2] 

Augmentarea sânilor cu transfer de grăsime, de exemplu, este considerată o abordare mai naturală de mărire, minim invazivă, deoarece utilizează propriile celule de grăsime în locul implanturile cu silicon, iar rezultatele sunt satisfăcătoare și de lungă durată. Printre beneficiile unei astfel de intervenții se numără: 

• Nu există riscul de deplasare; 
• Grăsimea este mult mai ușoară decât siliconul și nu va provoca lăsare sânilor în timp;  
• Poate fi utilizată după implant sau în combinație cu un procedeu de implant ușor.

3. Fese 

Transferul de grăsime autologă poate fi procedura potrivită și pentru acele persoane ce își doresc fese mai ferme și cu o formă mai frumoasă.[Rodriguez] Brazilian butt lift este numele procedurii ce presupune injectarea de grăsime în zonele superioare ale feselor, precum și în alte locuri care ar putea augmenta forma acestora. Rezultatul: fese cu un aspect ridicat, rotunjit.

Pe lângă aceste trei zone, transferul de grăsime mai poate fi folosit și pentru a îmbunătăți aspectul mâinilor și al picioarelor, dar și pentru a obține o siluetă mai armonioasă.[2] 

Avantaje și dezavantaje

Ca orice procedură, și aceasta are atât avantaje, cât și dezavantaje. Printre avantajele sale se numără:

• Se folosește propria grăsime, nu un produs sintetic; de multe ori, această este disponibilă în cantități mari și se poate recolta relativ ușor;
• Se obțin rezultate naturale; 
• Se tratează simultan atât zona unde se face transferul, cât și cea donatoare. 

Dintre dezavantaje vom menționa: 

• Țesutul injectat se poate reabsorbi;
• Este necesară existența unui surplus de grăsime pentru extragere și injectare; 
• Este un proces de durată și pot fi necesare mai multe ședințe.[1]

 Transferul de grăsime autologă este folosit de zeci de ani pentru a corecta defectele țesutului moale din diverse zone ale corpului. Ca în cazul oricărei proceduri chirurgicale, tehnica utilizată, execuția acesteia și experiența chirurgului vor afecta rezultatele finale. 

Bibliografie: 

1. Bellini, Elisa, et al. “The Science behind Autologous Fat Grafting.” Annals of Medicine and Surgery, vol. 24, Dec. 2017, pp. 65–73, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5694962/, 10.1016/j.amsu.2017.11.001. Accessed 29 Apr. 2022.
2. Rodriguez, Ricardo. “Fat Grafting History and Applications.” American Society of Plastic Surgeons, American Society of Plastic Surgeons, 15 Dec. 2015, www.plasticsurgery.org/news/blog/fat-grafting-history-and-applications. Accessed 29 Apr. 2022.
3. Simonacci, Francesco, et al. “Procedure, Applications, and Outcomes of Autologous Fat Grafting.” Annals of Medicine and Surgery, vol. 20, Aug. 2017, pp. 49–60, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5491488/, 10.1016/j.amsu.2017.06.059. Accessed 29 Apr. 2022.